titlul piesei lui Arthur Miller creuzetul este semnificativ atât literal, cât și simbolic. Creuzetul explorează vulnerabilitatea societății și dificultatea de a face bine în prezența răului. Personajele lui Miller suportă mari presiuni sociale atât la nivel social, cât și personal. Dicționarul Webster definește cuvântul creuzet ca un recipient rezistent la căldură în care materialul poate fi supus unei călduri mari, unui test sever sau unui loc sau situație în care forțele concentrate interacționează pentru a provoca sau influența schimbarea sau dezvoltarea. Un creuzet este menit să purifice, de obicei prin foc. O mare ironie, deoarece focul care arde în Salem nu se purifică. În schimb, confundă și corupe. Unul dintre personajele cele mai afectate este John Proctor. John Proctor este subjugat de cantități mari de căldură și presiune atât din interiorul său, cât și din presiunile exterioare. Titlul creuzetul este simbolic al presiunii exercitate asupra lui Proctor de el însuși, de curte și de soția sa, Elizabeth.
John Proctor servește ca vocea rațiunii și dreptății în creuzet. Cu toate acestea, din cauza aventurii sale cu Abigail Williams, Proctor se întreabă dacă este cu adevărat un om onorabil. Ca urmare a presiunii asupra sufletului său, Proctor jură să nu-l mai poftească niciodată pe Abigail. „Îmi voi tăia mâna înainte să mai ajung vreodată la tine” (1246). După tot timpul petrecut suprimându-și păcatele, se simte în cele din urmă obligat să mărturisească. El se explică lui Danforth cu scuze: „Dumnezeu să mă ajute, am poftit” (1309). El dezvăluie întunericul sufletului său pentru a-și salva soția. El pune presiune pe el însuși pentru a fi un soț bun, chiar dacă asta înseamnă să se condamne pentru a o salva pe Elizabeth. John Proctor are o conștiință vinovată de la păcatul său și crede că, din cauza alegerilor sale, nu merită numele bun pe care îl are: „nu merit praful de pe picioarele lor” (1333). El nu se va numi martir pentru că crede că păcatele sale îl împiedică să fie un erou. Nu-și retrage escrocheria…